TIHAN & ASOCIATII. Societate civila profesionala de psihologie

Psiholog E Tihan¹⁾, M.Sc., PhD student, Psiholog Z. Ghiorghiu²⁾, Dr. M Tudosie,MD.³⁾, Prof. Dr. R. Macovei, MD⁴⁾

1) Tihan & Asociatii. Societate civila profesionala de psihologie;

2) Spitalul clinic de urgenta Bucuresti, sectia ATI -II

3), 4) Centrul de cercetari medico-militare; UMF “Carol Davila”, Disciplina de Toxicologie si Farmacologie Clinica, Bucuresti, Romania

Rezumat: Dat fiind faptul ca numarul consumatorilor de drog a crescut considerabil se impune pe de o parte reevaluarea metodologiei de recuperare a acestor subiecti cât si a strategiei de reinsertie sociala. În procesul de analiza informationala a tabloului clinic s-a observat ca, subiectii dezvolta stari similare Sindromului de stres posttraumatic. Preluarea în post cura de dezintoxicare pe un protocol imediat de psihoterapie si psihofarmacologie a condus la reducerea simptomatologiei si detensionarea subiectilor. Aceasta procedura conduce la reinsertia reusita a subiectilor internati. În cercetarea noastra s-a dorit evidentierea semnificatiei temporizarii si sincronizarii acestor actiuni.

Cuvinte cheie: subiect, stres, consum de drog, alimentatie, aport nutritional, analiza psihologica, evaluare trebuinte, schema tratament, terapie, psihofarmacologie, reabilitare,

Cadrul metodologic de cercetare: Obiectivul cercetarii noastre este determinarea starii de stres la pacientii internati în sectia ATI-II pentru consum de drog.

Perioada investigatiei: ian.2007 – ian.2008

Ipotezele cercetarii: Am formulat urmatoarele ipoteze:

Starile fiziologice de stres, depresia sunt aspecte psihologice ce depasesc cote alarmante la populatia vizata.
Dupa dezintoxicarea fizica subiectii manifesta stari de stres post-traumatic.
Re-insertia sociala este facilitata daca in perioada de dezintoxicare subiectii sunt asistati de catre psiholog.

Universul cercetarii: Cercetarea a fost condusa în cadrul sectiei ATI-II, Spitalul clinic de urgenta Bucuresti. Subiectii au fost de sex feminin si masculin având vârsta biologica cuprinsa în intervalul 25-35 ani. Nici unul dintre subiecti nu a fost casatorit. Nivelul de studii al subiectilor: liceul

Metode si metodologia cercetarii: Pentru dezvoltarea cercetarii am considerat necesar sa abordam:

- Observatia sistematica. Am fost interesati de comportamentul subiectilor pe parcursul tratamentului, cu predilectie pentru perioada când subiectii reveneau în sfera constientizarii comunicarii sociale.

- Interviul semi-structurat. S-au derulat discutii libere, interviuri semi-structurate cu subiectii. De asemenea, au fost intervievati apartinatorii vis-a-vis de manifestarile comportamentale ale subiectilor. S-au folosit aceste doua metode pentru a întelege comportamentul subiectilor si a da valoare acestor semne.

- Analiza documentelor. S-a procedat la administrarea de sarcini simple precum desenul arborelui, al familiei.

Din analiza informationala asupra acestor date colectate s-au desprins:

- aspecte pulsionale; tendinte accentuate; s-au structurat orientari pe axe conform DSM –IVR, deoarece

o Evenimentul traumatic este retrait persistent intr-unul sau mai multe din modurile urmatoare:

§ Rememorari dureroase recurente si intruzive ale evenimentului incluzand imagini, ganduri sau perceptii (la copiii mici pot sa apara jocuri repetitive in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei)

§ Actiuni sau sentimente ca si cum evenimentul traumatic s-ar repeta (se include senzatia de a retrai experienta respectiva, iluzii, halucinatii si episoade disociative de flashback, inclusiv acelea care apar la trezire – hipnapompic – sau in cursul intoxicatiilor cu substante)

o Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si tocire a responsivitatii generale (absenta inaintea traumei), indicate de 3 (sau mai multe) din urmatoarele:

§ Eforturi de a evita ganduri, sentimente sau conversatii asociate cu trauma

§ Eforturi de evita activitati, locuri sau persoane care evoca amintiri despre trauma

§ Incapacitatea de a-si reaminti un aspect important al traumei

§ Diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative

§ Sentimentul de detasare sau de instrainare de ceilalti

§ Domeniu restrictionat al afectelor (de ex. Incapabil sa aiba simtaminte de iubire)

§ Senzatia de predestinare restrictiva a viitorului (de ex. Nu se asteapta sa aiba o cariera, casatorie, copii sau o durata normala a vietii)

- s-au realizat prognoze, previziuni asupra manifestarilor comportamentale

o cod de conduita,

o atitudini si valori,

o actiuni incontrolabile

o reactii la stres

o comportament verbal, proactiv etc

o capacitatea de integrare sociala

În cercetare am urmarit sa desprindem granita pe care a intervenit consumul de drog. În acest sens, am considerat ca PTSD este asociat cu un risc crescut de:

q Tulburare depresiva majora

q Tulburari in legatura cu o substanta

q Tulburare de panica

q Agorafobie

q TOC (tulburare obsesiv-compulsiva)

q Anxietate generalizata

q Fobie sociala

q Fobie specifica

q Tulburare bipolara

Aceste tulburari pot precede, succede sau apare concomitent cu debutul stresului posttraumatic

Analiza rezultatelor

Datele si informatiile colectate ne-au permis sa exprimam puncte de vedere asupra:

- fondului structural al subiectilor,

- comportamentului compliant al subiectilor,

- comportamentul bizar al subiectilor,

- atitudinilor si valorilor apartinatorilor,

- stilul de viata al apartinatorilor si al subiectilor,

- semnifictiei actului realizat de catre subiecti (e.g. comportamentul adictiv)

- gradul de labilitate emotionala,

Astfel, am reusit sa realizam diagnosticul diferential:

Tulburarea acuta de stress
Tulburarea de adaptare
Tulburarea prin anxietate generalizata
Tuburarea de panica cu/fara agorafobie
Agorafobie
Fobia specifica/fobia sociala
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburari disociative

Amnezia disociativa
Fuga disociativa
Tulburare de identitate disociativa
Tulburarea de depersonalizare

Tulburari factice/simularea
Tulburarea bipolara
Tulburare de personalitate borderline

În analiza aspectelor de stres post-traumatic am tinut cont de flashback-urile din PTSD ce trebuie distinse de iuzii, halucinatii care pot surveni in:

Ø Schizofrenie

Ø Tulburare afectiva cu elemente psihotice

Ø Delirium

Ø Tulburare psihotica datorata unei conditii medicale generale

Ø Tulburare psihotica indusa de o substanta

Ø Tulburare psihotica scurta

Astfel, analiza psihologica a permis preluarea unor subiecti în scheme de:

1. abordare psihoterapeutica

- terapie cognitiv-comportamentala,

2. tratament psihofarmacologic.

- Ca si adjuvant al tratamentului psihologic (favorizeaza aplicarea diferitelor tehnici psihologice)

- Ca si tratament principal, datorita modificarilor biologice specifice tulburarii

Obiectivele protocolului din cercetare:

Ameliorarea simptomatologiei:

q Reducerea frecventei gandurilor intruzive

q Diminuarea comportamentului de evitare

q Ameliorare starii de blocaj mental si a izolarii

q Diminuarea hiperactivarii

q Scaderea impulsivitatii si a simptomatologiei psihotice/disociative

2. Cresterea capacitatii de adaptare la stres

3. Scaderea riscului de comorbiditate secundara tulburarii (uzul/abuzul de alcool sau de alte substante, comportamentele violente, tentativele de suicid, etc)

4. Ameliorarea calitatii vietii pacientului/reducerea alterarilor sociale, ocupationale sau ale altor domenii importante de functionare

La pacientii care au primit suport psihologic s-au observat diminuarea sau chiar absenta urmatoarelor semne, simptome :

• Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat

• Transpiratii

• Tremuraturi

• Senzatie de lipsa de aer sau de sufocare

• Senzatia de a se innabusi

• Durere sau disconfort toracic

• Greata sau disconfort abdominal

• Senzatia de ameteala, de instabilitate, de “cap usor” sau de lesin

• Derealizare (senzatii de irealitate) sau depersonalizare (detasare de propriul self)

• Teama de a nu-si pierde controlul sau de a nu innebuni

• Teama ca va muri

• Parestezii

• Valuri de frig sau caldura

Serviciile noastre

Procedura de avizare psihologica se face pe baza de contract, direct cu societatea civila profesionala de psihologie, TIHAN & ASOCIATII . Activitatea se desfasoara în temeiul dispozitiilor Legii nr. 213/2004 si a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005. Pe lânga acestea baza legala mai contine: Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 (art.13; art.48 alin.2 lit b) si Hotararea de Guvern nr.355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

Atentie! Analiza psihologica nu face parte din obiectul de activitate al firmelor de medicina muncii.

Ce este analiza psihologica ?

La ce îi serveste clientului aceasta procedura?

Sa inteleaga si sa identifice principalele tipuri de personalitate;
Sa anticipeze reactiile persoanelor dificile si sa se adapteze la acestea;
Sa identifice tipul propriu de comportament in situatiile de criza;
Sa ghideze persoanele dificile spre a intelege ce se petrece in interiorul lor;
Sa comunice eficient cu persoanele dificile;
Sa transforme conflictul in cooperare;
Sa raspunda empatic la nevoile persoanelor dificile, indiferent de masca sub care se ascund;
Sa primeasca si sa faca afirmatii critice;
Sa foloseasca tehnica parafrazei si a feed-back-ului;
Sa distinga diferentele intre comportamentele pasiv, agresiv si pasiv-agresiv;
Sa-si controleze propriile emotii in timpul situatiilor conflictuale;
Sa se pozitioneze in relatie pe o pozitie de colaborare si nu ca adversar;
Sa-si manifeste dezacordul fara a crea conflict;
Sa foloseasca in mod adecvat limbajul nonverbal;
Sa intelega cauzele profunde pentru care oamenii reactioneaza negativ;
Sa recunoasca atunci cand cad intr-o capcana (tipar comportamental) si posibilitatile de iesire pe care le au.
Sa evite sa fie manipulati de persoanele dicifile.

Ce beneficii personale va înregistra clientul din sedintele de consultanta psihologica?

Va întelege cum sa exploreze principalele cauze ale aparitiei conflictelor si cum pot fi acestea evitate;
Va învata sa priveasca situatiile conflictuale dintr-o perspectiva complet diferita (tehnica pozitiilor perceptuale) ;
Va dobandi abilitatea de a aplica tehnici de comunicare (empatica, asertiva, nonviolenta, nonverbala);
Va reusi sa dezvolte planuri proprii pentru a-si imbunatii relatiile interpersonale;
Va descoperi ca detine strategii eficiente pentru a prelua controlul asupra situatiilor de criza.

Learn more