SANATATEA MENTALA ÎN CLIMATUL SOCIAL ACTUAL

Drd. Eusebiu Tihan, MSc, MA,Psiholog-sociolog

TIHAN & ASOCIATII. Societate civila profesionala de psihologie

                                                                                                                                                                                                                      Motto:

Nu exista om sanatos – ci insuficient controlat

Un anonim din aviatie

Sanatatea populatiei – stare a populatiei în care toti locuitorii unui teritoriu, la un anumit moment dat, au o viata normala si nu sufera de nici-o boala [contagioasa (?) – flagel, genetica, alimentara, ecologica etc.]

            Viata – totalitatea celor savârsite de CINEVA în timpul existentei sale.

            Normal – (despre oameni) sanatos (d.p.d.v. fizic si psihic)

Boala a populatiei– 1. modificare organica sau functionala a starii populatiei (normala); proces patologic care afecteaza populatia

Patologia populatiei – ramura a medicinii sociale care se ocupa cu studiul simptomelor si  al cauzelor bolilor populatiei

Observatii: 1. Acceptam aprioric faptul ca normal ar trebui sa îl consideram ca fiind plus-minus 15% din starea medie.

(vezi temperatura normala umana de 36,5 grade +;- 0,5 grade; dupa valorile de > 37 grade si < 36 grade se considera ca începe boala)

-          masuri legale:

·         medicina, clinica, ambulatorie, salvare s.a.

·         aparare, graniceri, vama, P.C.T.F.,  justitie, parchet, politie s.a.

o        H.G. pentru temperaturi ale mediului de peste 40 grade

o        Decret nr.400 privind consumul de alcool

2. ar trebui sa acceptam faptul ca abaterile de la normal (deviatie) ale starii populatiei reprezinta simptome ale bolilor populatiei.

Sanatatea reprezinta un concept complex cu câteva aspecte ce cuprind dimensiunea emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea înseamna mult mai mult decât absenta bolii. Ea este un proces ce contribuie la bunastare si echilibru.

Sanatatea: - stare a unui organism la care functionarea tuturor organelor se face în mod normal si regulat (DEX);

-      „stare de bine completa fizica, mentala si sociala, nu numai absenta bolii sau infirmitatii” (OMS)

Sanatate Publica: ramura a medicinii care se ocupa de protectia si îmbunatatirea starii de bine, fizica, mentala si sociala, a comunitatii ca întreg. (Oxford Dictionar de nursing)

O sanatate buna. Ce conotatii are pentru noi aceasta sintagma?

Majoritatea oamenilor considera sanatatea prin prisma a ceea ce ofera, presupunând ca, ei sunt sanatosi atât cât pot fi si, probabil vor ramâne la aceasta stare.

Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, prin ceea ce gândim. Având informatiile corecte, putem alege în cunostinta de cauza si sa ne îmbunatatim atât sanatatea cât si viata în anasamblu. Cu cât suntem mai sanatosi, cu atât mai mult tonus, vigoare si entuziasm vom prezenta si, astfel vom dobândi obiective importante. În caz contrar, lipsa informatiei conduce la limitari semnificative, generate de problemele de sanatate.

Aproape fiecare dintre noi a vut o perioada din viata de sanatate deplina dar si perioade care trebuiau îmbunatatite.

Nu putem aduce ca exemplu o persoana sanatoasa în întregime sau bolnava pe de-a-ntregul. Anumite aspecte a vietii noastre apar ca fiind mai caracteristice decât altele.

Problema este: cum putem identifica starea de sanatate.

Întrebarea fireasca, “ce este sanatatea?” ne orienteaza în sectiunea care urmeaza.

Sanatatea poate fi considerata o extensie a capacitatii fizice, emotionale, mentale si sociale a individului de a interactiona cu mediul.

Rene Dubois în lucrarea „Determinants of Health and Disease” (Britannica Perspectives, vol. I, pag.281, 1968) referindu-se la definitia OMS1, „Sanatatea este o stare completa fizica, mentala si sociala de bunastare sociala si nu în special absenta bolii sau infirmitatii”, considera ca o astfel de stare este utopica.

Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea are câteva dimensiuni – emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de bunastare a unei persoane.

Starea de sanatate mintala,  ca si sanatatea în general, este mai degraba accesibila explicarii si descrierii decât definirii, pentru ca definirea impune o anumita limitare si schematizare, care pot conduce la denaturari. Dupa E. Pamfil, sanatatea reprezinta o garantie a libertatii individului, “toata existenta noastra, tot ce se întâmpla în psihismul nostru este dominat de caracterul angajarii si libertatii. O persoana la care s-a dezorganizat, diminuat sau alterat sistemul functiilor de libertate, aluneca în afara de marele cerc al existentei, este un suferind, un bolnav, un înstrainat”. Sanatatea ar reprezenta totalitatea fenomenelor si rezultatelor interactiunii lor dinamice, care concura la desfasurarea unei existente normale a individului. Ecosistemul uman în care se manifesta sanatatea si boala nu este nici izolat si nici static. Continutul conceptului de sanatate mintala este determinat de calitatea raportului personalitate-mediu.

Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze în sensul în care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de viata pe de-a-ntregul.

Sanatatea ca si vremea poate fi buna sau rea.

Sanatatea precara (rea) poate fi definita ca prezenta bolii iar sanatatea buna, ca fiind absenta bolii, aceasta deoarece persoaan afectata de un atac subitde rau de mare nu poate fi considerata ca fiind bolnava. Acest lucru se poate spune si depsre o femeie însarcinata, perfect sanatoasa dupa-amiaza si seara iar dimineata sufera câteva ore pe zi.

Sanatatea este acel proces în care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, într-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza în mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza contribuie la îmbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea caracterului de unicitate al persoanei cât si a sanatatii acestuia.

Dimensiunile sanatatii

Sanatatea include mai mult decât functionarea fara piedici a organismului. De asemenea, implica relatiile mental–emotional, intelectuale si sociale cât si valorile spirituale. Astfel, pentru o mai buna întelegere a sanatatii este necesar sa examinam în profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate împreuna constituie sanatate si bunastare în ansamblu. Iata în continuare o schema a dimensiunilor implicate. Fiecare dintre acestea vor fi abordate în detaliu, în aceasta sectiune.

Sanatatea emotionala. Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cât si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include întelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cât si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a îndeplini activitati eficiente si cu buna dispozitie.

În timp ce ele sunt importante în sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Medicii vad în mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism – mental.

Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De exemplu, un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres, cum ar fi ulcere, migrene si astm. Atunci când stresul sau tulburarea emotionala continua pentru o lunga perioada de timp, sistemul imunitar clacheaza, accentuându-se riscul de dezvoltare a diferitelor boli.

Unii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta de caracter poate ajuta la întarirea sistemului imunitar împotriva efectelor vatamatoare ale stresului. Aceasta forta este definita ca detinerea unui mod optimist si de asumare în abordarea vietii, în vizionarea problemelor, incluzând boala ca provocare ce poate fi manipulata.

Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial în starea de sanatate si de bunastare a individului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti indivizii sunt capabili sa învete cum sa dobândeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga între alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sanatatea.

Sanatatea intelectuala este uneori inclusa în sanatatea emotionala ca parte a sanatatii mentale. Totusi, desi strâns întrepatrunsa cu emotiile, gândirea intelectuala se distinge de aceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gândi a unei persoane, iar gândirea confuza poate accentua si mai mult problemele. Totusi relatia dintre emotional si intelect nu le suprapune.

Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia în fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar câteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un effort cât si un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea inteligenta a mâncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare în timpul sarbatorilor si a evenimentelor, ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului.

O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie – mai multa odihna sau diferite alimente, ca sa enumeram câteva exemple si, sa raspunda la aceste mesaje într-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-îngrijire pot ajuta persoanele sa-si solutioneze micile probleme de sanatate. Totusi, este la fel de important acceptarea responsabilitatilor pentru controale si de a sti sa abordam în cunostinta de cauza institutiile si serviciile de sanatate atunci când apar probleme serioase medicale.

Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, într-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza într-un singur sens. Împlinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important în realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie, intrând astfel în sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.

Sanatatea spirituala. O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acel sentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane sunt în armonie.

Anumiti specialisti în sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate de sanatatea pe ansamblu. Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica referitor la viata cuiva. Aceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universul si cu viata însasi.

Numeroase studii au aratat o asociere între afiliatia religioasa si rata scazuta de boli cronice si a mortalitatii. Unii oameni atribuie aceste efecte regulilor religioase, afirmând ca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de sanatate. Alte persoane au declarat ca afilierea religioasa poate contribui în mod direct asupra starii de sanatate si a bunei dispozitii în general.

Lagache D., sintetizând datele obtinute de unii cercetatori descrie urmatoarele caracteristici principale ale sanatatii mentale:

ð      Capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari si de a le reduce într-o forma satisfacatoare pentru individ,

ð      Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la cele ale grupului,

ð      Capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relatii cu ceilalti indivizi,

ð      Capacitatea de identificare atât cu fortele conservatoare, cât si cu cele novatoare ale societatii.

Ce este sanatatea mentala?

Unii specialisti considera ca, o persoana este sanatoasa din punct de vedere mental daca este capabila sa functioneze rezonabil. Altii sustin ca o persoana este sanatoasa mental daca comportamentul sau este identic cu al majoritatii celor din jur.

Sanatatea mentala – spune C^tin Gorgos - apare drept o vasta sinteza, rezultanta complexa a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale, aflati în echilibru dinamic, ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic în istoria sa vitala. Manifestarea acestor stari de sanatate ar fi existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate de existenta unei discipline psihologice si sociale a muncii, bazate pe autocontrolul volitional, acordat la normele sociale, pe fundalul bucuriei de a trai si al echilibrului introversie-extroversie.

Un al treilea grup o compara ca fiind un ideal. În conformitate cu acesti specialisti, sanatatea mentala poate fi abordata dar nu atinsa. Initierea acestei atitudini este atribuita lui Sigmund Freud, care afirma:

„Un ego normal este asemenea normalitatii în general, o fictiune ideala”. Un alt concept evidentiaza modificarile din conduita unei persoane, schimbari ce au loc odata cu trecerea timpului, ca si criteriu al sanatatii mentale.

Confruntati cu astfel de confuzii, este cu mult mai util sa definim sanatatea, buna sau rea, în termeni ce pot fi cuantificati, ce pot fi interpretati în sensul capacitatii individului la un moment dat sa functioneze într-o maniera normala si, în sensul aparitiei unei boli iminente. Aceste evaluari se gasesc în tabele afisate în manualele de medicina clinica, diagnosticare etc. Atunci când o persoana este supusa unei examinari, atunci aceasta examinare trebuie sa includa o serie de teste. Unele dintre aceste teste sunt mai mult descriptive decât cantitative si pot indica prezenta bolii la persoana ce pare sanatoasa.

Desi oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sanatatii, toate aceste dimensiuni sunt interrelationate. Efectele pozitive dobândite într-o anumita directie tind sa se lege de alta dimensiune iar influentele negative ce apar pe o dimensiune va genera probabil probleme pentru celelalte. Este foarte importanta dobândirea si mentinerea unei strai de echilibru. Echilibrul este conceptul cheie al starii de sanatate, corpul cautând starea de homeostazie pentru a se mentine si revigora pe sine. Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi factori, care pot fi grupati în factori ai sistemului de îngrijire a sanatatii, factori ai mediului, factori genetici si factori ai stilului de viata. Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti asupra sanatatii pe ansamblu. De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine tinuti sub control. Stilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza în mod diferit zona de actiune sau viata unei persoane. Componentele stilului sde viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de distractie, stilul de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere, stilul de consum, stilul de alimentatie si stilul de ecologie. Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul personal si este dictat de capacitatea de a alege în mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asuapra vietii si sanatatii persoanei. Alegerile în ceea ce priveste sanatatea implica mai mult decât informatia obiectiva. De asemenea, necesita întelegerea obiectivelor de ansamblu ale individului. Obiectivele indivizilor se bazeaza în general pe trebuintele si expectatiile acestora. Definirea în mod realist a obiectivelor permite indivizilor sa realizeze eforturi specifice în sensul îndeplinirii obiectivelor. Obiectivele pe termen scurt sunt mai usor de realizat decât cele pe termen lung. Atunci când sunt de dezbatut mai multe obiective este bine sa se acorde prioritatile si confortul necesar. Desemnarea prioritatilor poate fi realizata pe baze rationale, prin autoevaluare. Acesta este un proces de continua examinare a trebuintelor si expectatiilor unei persoane, explorând tipologia de comportamente din stilul de viata ce faciliteaza sau obstructioneaza acele trebuinte si expectatii si astfel, permite planificarea adaptarilor adecvate în comportament. Ca si multe comportamente, (conduita cum ar fi  fumatul, care este cu atât mai mult vatamatoare pe termen lung decât în viitorul apropiat), dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu atât pe termen scurt cât si pe termen lung.

Toate acestea se repercuteaza si asupra coeziunii, un element primordial în îndeplinirea si reusita evolutiei unui stat de drept.

Coeziunea: - „proprietate a elementelor constitutive ale unui corp social de a se mentine unite, datorita fortelor care se exercita între blocurile sale componente sau între indivizii membri ai acelei corp, formatiune, institutie”;

 -  situatie a unui grup formând un tot, partile fiind strâns legate între ele. Un grup coeziv este caracterizat printr-un grad ridicat de consens, de adeziune la obiectivele comune si prin relatii de cooperare.(Dictionar de sociologie, Vlasceanu, Zamfir)

ð      Se manifesta printr-un nivel ridicat de integrare a indivizilor în grup. Un grup cu coeziune ridicata exercita puternice presiuni de eliminare a conflictelor si tensiunilor. Cu cât grupul este mai coeziv si mai atractiv pentru membrii sai, cu atât va fi mai puternica presiunea de eliminare a comportamentelor deviante.

ð      Asigura un grad ridicat de conformism. Membrii grupului vor tinde sa-si modifice opiniile si comportamentele în acord cu normele grupului.

Genereaza persoanelor din grup un grad ridicat de satisfactie, confort psihologic, un sentiment de securitate. Astfel, modelarea conceptelor amintite ne structureaza urmatoarea schema de relatii.

Bibliografie:

1.   Dictionarul Billiere de nursing

2.   Dictionarul explicativ al Limbii române

3.   Mihailescu I.(coord.), Galetescu E., Dobrescu M. E., Gheorghe M., Cojocaru M.,  Tihan E., Populatia: Resursa strategica. Editura FOCUS, Bucuresti, 2004,

4.   Tihan E., Anatomia populatiei. Editura FOCUS, Bucuresti, 2004,