UNELE ASPECTE PRIVIND STAREA DE INTEGRITATE FIZICA SI PSIHICA,

CU IMPLICATII ÎN SISTEMUL DE SECURITATE NATIONALA

TIHAN EUSEBIU

TIHAN & ASOCIATII. Societate civila profesionala de psihologie

1.1    Starea de integritate fizica si psihica

Desi dreptul la viata si integritate fizica si psihica este primul dintre drepturile si libertatile fundamentale ale omului (vezi CONSTITUTIA – cap. II art.22 (1)) nu exista studii de specialitate privind definirea acestui concept fundamental. Lipsa unei analize asupra complexitatii descrierii starii de integritate fizica si psihica atrage dupa sine  neclaritatea si neîntelegerea organizarii si functionarii oricarui sistem de asistenta medicala si de sanatate publica.

Conceptul de stare de integritate fizica si psihica pentru a fi definit are nevoie de construirea unui sistem de coordonate prin care se poate determina prin masurare nivelul normalitatii (modulul vectorial – masura unui versor), precum si abaterea (în minus – caracterul deficitar; în plus – caracterul excedentar). Starea de integritate fizica si psihica este determinata de urmatoarele caracteristici de stare:

-         starea fizica – determina aptitudinile individului uman;

-         starea psihica – determina caracterul individului uman;

-         starea morala (etica) –determina atitudinea individului uman fata de lumea reala si cea spirituala (aceasta stare are caracter dual si este formata de obiceiuri, traditie si cutuma pe de o parte – caracter subiectiv; si de norma sociala, legislatia – caracter obiectiv) ;

-         timp – variabila care determina si defineste viata individului uman

Starea de integritate fizica si psihica este influentata de factori ai mediului existential – teritoriu (coordonate geografice paralela-meridian; forme de relief; resurse naturale si minerale etc.) si clima (fenomene meteorologice; climat etc.), precum si de factori ai mediului social (relatii sociale tari-familie; relatii sociale medii-prieteni,grupuri; relatii sociale slabe-activitate economico-sociala).

Modificarea starii de integritate fizica si psihica fata de normalitate defineste deficienta functionala. Readucerea la normalitate reprezinta un serviciu medical. În conditiile în care aceasta modificare depaseste un anume nivel de stare individul uman nu mai poate fi recuperat (ramânându-i dreptul la viata).

În fig.1 se prezinta starea de integritate fizica si psihica (Tihan E., Vlad E., 2003):

1.2. Functia si rolul social al individului uman

Apartenenta individului uman la o colectivitate, în raport cu aptitudinile, caracterul si morala, îi genereaza aspiratii spre o functie si un rol social si i se atribuie (candideaza) o FUNCTIE si UN ROL.

Dar, profesia si-sau ocupatia implica îndeplinirea unor anumite cerinte privind aptitudinile, caracterul si conduita morala. Aceasta conditie – cerinta implica introducerea unui CONTROL SOCIAL privind performanta, capabilitatea si adaptabilitatea (fiabilitate sociala) individului în raport cu functia si rolul social (cerinte de angajare exprimate prin „are capacitate de exercitiu si este apt pentru îndeplinirea functiei), precum si asupra mentinerii acestor cerinte pe parcursul exercitarii acelei functii si rol social acordat, atribuit sau ales. În conditiile în care individul uman nu mai are capacitatea de exercitare a unei functii si unui rol social, în raport de concluziile controlului social, va fi orientat catre alte functii si roluri sociale adaptate noilor performante.

                                                                                                                                             (Sursa: Tihan E., Vlad E., 2003)

1.3. Specificitatea functie si rolului social în sistemul justitiei. Infractionalitatea si privarea de libertate.

            În activitatea sa individul uman desfasoara o serie de acte fizice, intelectuale si morale în raport cu functia si rolul sau social, precum si îsi deruleaza o viata proprie personala. Pentru a interactiona cu ceilalti membrii ai societatii si a participa la viata sociala a grupului din care face parte acesta are relatii sociale. Pentru a fi recunoscute societatea a normat prin obiceiuri, traditii si cutume o parte din aceste relatii (latura subiectiva a organizarii sociale), pentru celelalte a introdus norme sociale – legislatie (latura obiectiva a organizarii sociale), si sanctiuni pentru nerespectarea acestora.

Introducerea normelor sociale si controlul acestora reprezinta una din formele fundamentale ale activitatii statului, care consta în judecarea pricinilor civile sau penale si aplicarea pedepselor prevazute de lege – continutul sistemul justitiei.

În parale cu acesta, s-a format totalitatea organelor de jurisdictie dintr-un stat, un ansamblu de legi si instante de judecata cu întregul sistem de functionare al acestora – structura sistemului justitiei.

Unii indivizi umani prin faptele sale devin un pericol social, faptele lor constând în încalcarea unei legi penale, în savârsirea cu vinovatie a unor abateri de la legea penala, faptele fiind sanctionate de lege în raport de gravitatea acestora – infractiuni. Persoanele respective fiind infractori.

-         Infractorii pot savârsi fapte în cunostinta de cauza sau din lipsa de discernamânt. Adica au o anumita stare de integritate fizica sau psihica pe care o anume institutie trebuie sa o stabileasca.

-         Privarea de libertate nu înseamna anularea celorlalte drepturi fundamentale ale omului ci numai restrângerea dreptului la libera circulatie.

-         Detentia – privarea de libertate trebuie sa asigure un ansamblu de reguli minime pentru tratamentul detinutilor – O.U. nr.56 din 2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în exercitarea pedepselor private de libertate; Legea nr. 294 din 2004 privind executarea pedepselor si masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (vezi si rezolutia nr.663 C (XXIV) din 31 iulie 1957 – CONGRESUL NATIUNILOR UNITE pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor – 1956).

În raport de infractiune membrii corpului judiciar (judecatori, procurori, consilieri etc.) – magistratii trebuie sa încadreze fapta în legea penala si sa judece abaterea acesteia de la lege stabilind gravitatea si pedeapsa – detentiunea (pedeapsa privata de libertate).

A. Importanta actiunii de a judeca si a da o solutie într-un litigiu privind faptele individului uman (care are garantata prin DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR SI LIBERTATILOR OMULUI pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti de condamnare calitatea de nevinovat) implica pentru corpul judiciar un anume rol si functie definite cu cerinte privind capacitatea de exercitare a acelei functii precum si cu calitatea de a fi APT din punct de vedere al sanatatii – Legea nr. 303 din 2004 privind statutul magistratilor; Legea nr. 293 din 2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a penitenciarelor. Aceste cerinte sunt completate adiacent de celelalte cerinte morale – incoruptibilitatea corpului judiciar.

B. Corpul judiciar care a participat la emiterea Hotarârii Definitive poate fi privit de catre persoana lipsita de libertate sau de catre grupul social din care face acesta parte ca fiind un dusman, astfel încât acesta si membrii familiilor lor trebuie sa fie PROTEJATE.

C. Pe de alta parte martorii care au avut declaratii în proces intra sub acelasi regim de protectie.

- cerintele A, B, C impun realizarea unui control social privind determinarea capacitatii de exercitare a functiei si a calitatii de APT. Acest control social trebuie realizat în interiorul sistemului justitiei.

    (sursa: Tihan E., Vlad E., 2003)

1.4. DEMOGRAFIA SI SOCIOLOGIA populatiei specializate din sistem justitiei si al penitenciarelor.

Demografia analizeaza structura populatiei având caracter cantitativ – analizeaza raportul locuitori – teritoriu (de fapt poate fi asimilata cu morfologia fiintelor vii);

Sociologia analizeaza natura relatiilor sociale existe în interiorul populatiei specializate, precum si relatiile sociale ale acesteia cu alte tipuri de colectivitati.

Ansamblul celor doua discipline formeaza anatomia populatiei si studiaza (de regula statistic) starea de activitate în rândul populatiilor specializate din sistemul justitiei, implicit a starii de sanatate, a modificarilor acesteia în timp în raport de elementele structurale componente ale populatiilor specifice (functii sociale, gravitate pedeapsa, conditii de mediu – adapost, hrana, îmbracaminte, sex, vârsta, boli, boli infectioase sau contagioase, morbiditate, boli profesionale, mediu social, mediu existential, familie, prieteni, etc.).

1.       5.  SANATATEA PUBLICA

Viata persoanelor private de libertate se desfasoara într-un mediu existential specific. Utilitatile pe care le are mediul existential, precum si viata într-o colectivitate privata de libertate (restrângerea dreptului la libera circulatie) impun conditii de mediu, de alimentatie, de medicamente, precum si de igiena necesare asigurarii sanatatii publice si evitarii contagiunii cu boli infectioase sau contagioase.

II.                   Cerintele de organizare si functionare a unui sistem de asigurare medicala si de sanatate publica.

2.1.  Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica sunt cerinte pentru înfiintarea unui sistem de asigurare medicala si de sanatate publica (componenta duala a cerintei de înfiintare).   

2.2.  Dreptul la ocrotirea sanatatii reprezinta cerinta functionala intrinseca sistemului, prin care statul este obligat sa ia masuri (n.n. continuu) pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice individului uman.

2.2.1. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatii paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii

2.3. Dreptul la un mediu înconjurator sanatos si echilibrat ecologic reprezinta cerinta functionala extrinseca sistemului. Prin care persoanele fizice si juridice au îndatorirea de a proteja si a ameliora mediul înconjurator.

  (sursa: Tihan E., Vlad E.,2003)

2.4.  Cerintele impuse pe profesie sau ocupatie reprezinta conditia de exercitare a unei functii si a unui rol social într-o activitate economico-sociala si politica si implica crearea unui sistem de control social asupra capacitatii de a exercita o functie si a calitatii de a fi APT fizic si psihic pentru acea functie sociala.

2.5.  Cerinte speciale impuse de sistemul justitiei si al regimului persoanelor private de libertate:

2.5.1.      Sistemul justitiei organizat în raport de Constitutie în calitate de AUTORITATE judecatoreasca are urmatoarele cerinte:

a.       JUDECATORII sunt INDEPENDENTI si se supun numai legii (Constitutia României art. 124 (3))

b.      JUSTITIA este unica, IMPARTIALA si egala pentru TOTI (Constitutia României art. 124 (2))

Aceste cerinte, daca nu au un anumit control social, fac din magistrati persoane deasupra legii iar actul de justitie nu mai poate fi impartial. Singurul control social, fara a avea o anumita imixtiune în actul de justitie fiind controlul medical obligatoriu pentru a infirma faptul ca magistratii nu au capacitatea de exercitiu si calitatea de a fi apt pentru îndeplinirea functiei.

Calitatea de a avea capacitate de exercitiu si de a fi apt pentru îndeplinirea functiei, precum si de a confirma în timp aceste calitati, implica existenta unui sistem medical de control periodic specializat în sistemul justitiei si al administratiei penitenciare care sa certifice aceste doua calitati.

OBS: Cercetarea medicala (fizica si psihica) trebuie sa determine baremurile de normalitate medicala (fizica si psihica – fiziologica si psihologica) pentru toate functiile din sistemul justitiei si al administratiei penitenciare.

NOTA: Statutul magistratilor si Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor contin cerinte privind capacitatea de exercitiu si calitatea de a fi apt pentru îndeplinirea functiei.

OBS: încredintarea acestui control medical periodic (fizic si psihic) altor institutii din afara sistemului justitiei atrage dupa sine încetarea functiei de independenta a judecatorilor (prin extensie a întregului corp judiciar)

                   2.5.2.      Cerinta speciala pentru administratia penitenciarelor în ceea ce priveste regimul detinutilor:

                          2.5.2.1.Detinutii au dreptul la asistenta medicala

OBS: diversitatea indivizilor infractori (adulti, tineri, minori, barbati – femei, pregatire profesionala, minoritari, etc.) implica organizarea unei asistente medicale specializate fiecarei clase de infractori.

                          2.5.2.2.Examenul medical

OBS: examenul medical se aplica pentru determinarea starii de integritate fizica si psihica si implica determinarea bolilor infectioase sau contagioase, dependenta de precursori sau droguri (toxicomania), precum si daca are sau nu discernamânt.

Izolarea sociala a persoanelor private de libertate implica asigurarea unui mediu existential si social propice pentru reintegrarea sociala a acestora. Sens în care trebui sa se asigure un anume regim de igiena si de sanatate publica a alimentelor, a mediului, a radiatiilor, a unitatilor.

Bibliografie:

1. Tihan E., Anatomia populatiei. Concepte cheie în sociologie, demografie, politici sociale. Editura OPINFO, Bucuresti,2004

2. Stanciu Fl., STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE ASISTENTA MEDICALA SPECIALIZATA ÎN SISTEMUL JUSTITIEI SI AL PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE.,Bucuresti, Iunie 2005